sâmbătă

Vînzătorii de iluzii

Beduinul, trăindu-şi ultimele clipe ale vieţii mergea prin pustiu. Ultima cămilă o ucisese pentru a-i bea sîngele vîscos, ca să-şi potolească setea. Deşi ştia bine locurile, de data aceasta soarta îi jucase festa. Greşise probabil drumul din cauza oboselii şi a grabei. Se dăduse bătut, dar instinctul de supravieţuire îl mîna înainte. În clipa cînd voia să închidă ochii şi să cadă, văzu la mai puţin de 2 km, după calculele lui, o baltă de apă care strălucea de-i luau ochii. Mintea nu-i mai judeca, sări în picioare şi începu să alerge ca un nebun. Dorinţa de a trăi îl duse acolo unde văzuse apa, dar nu văzu decît nişte bolovani mari, iar împrejur doar nisip. Fata Morgană, denumirea personalizată a mirajului, îl găsise tocmai pe el şi îi aduse ultimul cadou – moartea.

Mi-am lăsat fantezia să scrie această povestioară. Mirajul este doar o iluzie optică, care se formează datorită unghiului de refracţie a luminii care arată obiecte care se află la sute de km ca fiind la cîţiva km. Orice lucru pe care îl vedem sau îl auzim, dar nu există în realitate, este doar o iluzie. Dumnezeu este împotriva celor care folosesc minciuna. În Vechiul Testament, Dumnezeu le-a spus evreilor Ezechiel 45:10 “Să aveţi cumpene drepte, o efă dreaptă, şi un bat drept”. Poporul a trecut însă la iluzii, transformînd efa, care avea o măsură determinată, într-o unitate de măsură mai mică : Mica 6:10-13 “Mai sînt în casa celui rău comori nelegiuite, şi blestemata efă mică? Pot socoti Eu curat pe celce are o cumpănă nedreaptă şi greutăţi strîmbe în sac? Pentrucă bogaţii lui sînt plini de sîlnicie, locuitorii lui spun minciuni, şi limba lor este numai înşelătorie în gura lor, de aceea, şi Eu te voi lovi cu suferinţa, te voi pustii pentru păcatele tale”.

Oamenii pot fi la fel de amăgitori ca şi mirajul, vînzîndu-vă iluzii care o să vă coste. În asortimentul iluziilor intră: “umflarea”rezultatele obţinute, poveşti privind familiile-model ale lor, reclama persoanei proprii, prezentarea personală ca oameni suprasfinţi etc. Şi sigur oamenii se prind, cumpărînd iluzii dar neştiind însă realitatea. Nu alergaţi ca beduinul, lăsîndu-vă conduşi de sentimente, ci conduceţi-vă de raţiune.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vînzătorii de iluzii

Beduinul, trăindu-şi ultimele clipe ale vieţii mergea prin pustiu. Ultima cămilă o ucisese pentru a-i bea sîngele vîscos, ca să-şi potolească setea. Deşi ştia bine locurile, de data aceasta soarta îi jucase festa. Greşise probabil drumul din cauza oboselii şi a grabei. Se dăduse bătut, dar instinctul de supravieţuire îl mîna înainte. În clipa cînd voia să închidă ochii şi să cadă, văzu la mai puţin de 2 km, după calculele lui, o baltă de apă care strălucea de-i luau ochii. Mintea nu-i mai judeca, sări în picioare şi începu să alerge ca un nebun. Dorinţa de a trăi îl duse acolo unde văzuse apa, dar nu văzu decît nişte bolovani mari, iar împrejur doar nisip. Fata Morgană, denumirea personalizată a mirajului, îl găsise tocmai pe el şi îi aduse ultimul cadou – moartea.

Mi-am lăsat fantezia să scrie această povestioară. Mirajul este doar o iluzie optică, care se formează datorită unghiului de refracţie a luminii care arată obiecte care se află la sute de km ca fiind la cîţiva km. Orice lucru pe care îl vedem sau îl auzim, dar nu există în realitate, este doar o iluzie. Dumnezeu este împotriva celor care folosesc minciuna. În Vechiul Testament, Dumnezeu le-a spus evreilor Ezechiel 45:10 “Să aveţi cumpene drepte, o efă dreaptă, şi un bat drept”. Poporul a trecut însă la iluzii, transformînd efa, care avea o măsură determinată, într-o unitate de măsură mai mică : Mica 6:10-13 “Mai sînt în casa celui rău comori nelegiuite, şi blestemata efă mică? Pot socoti Eu curat pe celce are o cumpănă nedreaptă şi greutăţi strîmbe în sac? Pentrucă bogaţii lui sînt plini de sîlnicie, locuitorii lui spun minciuni, şi limba lor este numai înşelătorie în gura lor, de aceea, şi Eu te voi lovi cu suferinţa, te voi pustii pentru păcatele tale”.

Oamenii pot fi la fel de amăgitori ca şi mirajul, vînzîndu-vă iluzii care o să vă coste. În asortimentul iluziilor intră: “umflarea”rezultatele obţinute, poveşti privind familiile-model ale lor, reclama persoanei proprii, prezentarea personală ca oameni suprasfinţi etc. Şi sigur oamenii se prind, cumpărînd iluzii dar neştiind însă realitatea. Nu alergaţi ca beduinul, lăsîndu-vă conduşi de sentimente, ci conduceţi-vă de raţiune.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu